Cercetarea trei are bilet de Thailanda.
Nu prea sunt multe locuri pe stilu’ ăsta în oraș, dar ăsta e unu’ pe care trebuie clar să îl încerci.
Bucătăria e semi-deschisă, adică oamenii nu se ascund cu nimic, ba chiar pare că nu vor să treacă neobservat faptul că echipa din spatele tigăii este venită direct de la sursa rețetelor, deci cu siguranță mâncăm ce trebuie azi.
Unul din micile detalii aflate chiar de la gazda primitoare a fost că mangoul ăla puternic pe care poți să îl mănânci înglobat în unicul lor desert este adus de două ori pe lună cu avionul din Thailanda – deci treaba începe cu dreptu’.
Dacă nu te-a convins nimic până acum, sigur o să te pună pe gânduri meniul lor de băuturi – unde au o selecție mică dar calitativă de bere, vinuri și spumante.
Dacă după masa asta te bate gându’ să te urci în mașină să îi dai 11.600 de kilometri până în Bangkok ca să te convingi că ai mâncat ce trebuie la tine acasă, îți recomandăm să bei o apă de cocos și să te liniștești.
Noi am stins setea cu niște Cava – brut – pentru că n-ai cum altfel să începi o așa aventură culinară dacă nu cu Jean Ventura care, sincer să fim, a mers cinstit cu toate preparatele care au urmat.
Runda 1 – Thai Noodle Soup Chicken
lovitura thailandeză
Începem puțin pe hidratare. Din start putem să spunem că e o porție care satură lejer un cuplu care a ajuns în punctul în care se spală cu aceeași periuță de dinți.
Supa asta vine și cu un sos spicy pe care, de data asta, noi nu o să îl folosim pentru că avem evacuarea în revizie.
Probabil că pentru cui îi place picant este o opțiune, fiindcă e sos învârtit de ei prin bucătărie, nu e d-ăla obosit din găleată.
Tăiețeii îți confirmă și aici că oamenii ăștia știu ce fac, iar zeama este perfect infuzată în condimente – mai ceva ca ceaiul de la ora 5.
Legumele sunt crocante, chiar dacă sunt scufundate, fac concurență cu alunele și împreună stau perfect în lingură și ghiozdan.
Chifteluța homemade din poză poți oricând s-o confunzi cu o bilă de miez de pâine proaspăt ieșită din cuptor – adică o să vrei să le furi de la vecinu’ din farfurie.
Nota 10/10
Greu cred că poate cineva să termine toată supa, dar e bună de luat restul la pachet și mâncat a doua zi seara în timp ce te uiți la Tokyo Drift.
Runda 2 – Pad See Ew Shrimps
salata muay thaineză
Direct în inima crevetelui. Noodles cu broccoli, zucchini, ceapă verde și germeni de fasole. Chiar dacă sunt deja un fan noodles, aici am fost lovit direct la sentiment.
Periculoșii ăștia însosați și lipiioși au gust puternic tăvăliți în legumele astea bine pârlite dar încă crocante.
Cu toate că germenii de fasole ar putea părea un element pur estetic, aici joacă un rol important în farfurie și trebuie înglobați în fiecare gură pe care o pretinzi completă.
Creveții ăștia culturiști nu sunt decorticați așa cum mi-ar fi plăcut, dar compensează cu faptul că sunt cât un copan de pui și chiar simți că mănânci ceva dur de tot.
Decorticarea îi ține la o aruncătură de scobitoare de la un 10 curat, pe care îl păstrăm probabil pentru Pad See Ew cu porc, pe care ardem de nerăbdare să îl încercăm când mai venim.
Nota 9.9/10
Totuși crevetele e mai musculos ca noi.
Runda 3 – Mango Sticky Rice
desertul ilegal
Orezu’ ăsta e ca o marmeladă apetisantă, iar mango ăsta, despre care ziceam la început că are pașaport, e prea puternic.
Pe final are un gust de lapte cu miere, iar după ce ai mâncat ultima îmbucătură te simți de parcă tocmai ce te-ai aruncat în pat după ce ai pus cearceafurile alea proaspăt spălate.
E greu să spui prea mult despre porția asta, pentru că oricum e greu să tragi prea mult de ea la cât de bună e și după vorbești doar din amintiri.
Nota 10/10
Nota oricum e prea mică pentru cât duce desertu’ ăsta ucigaș.
Nu prea mai e loc de concluzii. E un restaurant fără prea multe pretenții, unde mănânci ca într-un loc cu mai multe pretenții.
Tot ce s-a mâncat în cercetarea asta clar e rezultatul a mulți ani de trial and error și ajustări la detalii fine pe partea de bucătărie. Mai venim.
