Duminica trecută, dacă tot s-a mutat România în Costinești și au rămas străzile goale, ne-am dus să vedem ce înseamnă un tur de artă stradală într-un oraș care adună pe pereții lui artă de 30 de ani încoace.
Din prima trebuie zis că n-o să vă dăm spoiler cu fiecare lucru pe care l-am văzut, ca să nu vă furăm oportunitatea unei experiențe cu adevărat șmechere.
În schimb putem să zicem că au fost niște lucruri pe care nu ne așteptam să le aflăm și să le vedem, iar pe lângă asta o să vă dăm și câteva ponturi cu care ne-ar fi plăcut să intrăm în tur.
În primul rând, e important de știut că e gratis să mergi în turul ăsta și că Vali, ghidul zilei, nu doar că-l organizează din 2019, dar e și bibliotecă de artă stradală.
Pentru că suntem în plină caniculă și soarele devine distructiv după o anumită oră, plimbarea a început de la 10 dimineața la Cartof, unde vă sugerăm să veniți cu multă apă pentru că, deși există o pauză la o cafenea drăguță în tur, street art-ul se face pe betoane nemiloase în vremea asta.
După o introducere foarte frumoasă în care Vali a legat arta stradală din ziua de azi cu primele manifestări ale ei de când a picat comunismul, motiv care și explică de ce ne-am văzut la Monumentul Renașterii, ne-am plimbat prin centru și am primit lecție după lecție despre arta care ne populează străzile.
Un lucru pe care l-am aflat destul de repede în tur e că arta stradală înseamnă mult mai mult decât doar desene pe pereți.
Evident că fiecare tag are o poveste în spate, cum ar fi faptul că “I♡ERPS”, care noi copii fiind în perioada în care se desena credeam că e ceva schemă de marketing, de fapt e o poveste interesantă despre bullying, competiție și în final prietenii legate pe viață.
În același timp, am descoperit cum fiecare gard și trotuar are pitit pe el câte o bucată de artă gata să fie descoperită, iar unele dintre ele, dacă-ți sar în ochi, e posibil să-ți spună povești care variază de la simplitatea oamenilor care ne alcătuiesc orașul, la mesaje politice puternice despre nedreptăți din țară.
În completarea operelor de artă propriu-zise, fie ele paste-up-uri, bombe, stickere, tag-uri, statuete de lut, mozaicuri sau muraluri create prin mici explozii controlate, Vali, așa cum ziceam și mai spre introducere, are îndosariate în cap și în tabletă informații despre ceea ce îți arată și povestiri de la câțiva dintre artiști, pe lângă poze cu evoluția pereților de-a lungul timpului.
A, plus de tot ce am zis până acum, dat fiind că ești în centrul Bucureștiului, aparent există șanse mari să te mai întâlnești și cu câte un artist important al culturii despre care înveți.
Noi în duminica în care ne-am dus ne-am intersectat mai întâi cu Dragoș, unul din fondatorii de la Să Fiți Cuminți, fix în timp ce învățam despre diferitele mesaje din partea de stickere a street art-ului și am și primit câteva de la el – mai e o fază tare cu stickere în tur în care Vali îi include pe participanți, dar pe aia tre’ s-o descoperiți voi.
Apoi, la un moment dat, a apărut Saddo de nicăieri în fața Grădinii Alhambra și a continuat turul cu noi până la capăt, ceea ce a fost tare nu doar pentru că am mai scris un articol despre arta lui în trecut, dar mai ales pentru că ne-a dat șansa să auzim povestea din spatele muralului pe care l-a făcut la Apollo direct din gura lui.
Ce încercăm să accentuăm cu toate momentele povestite e că înainte de tur ne așteptam să fie doar o duminică în care ne uităm la graffiti, dar de fapt a fost o excursie în adâncul sufletului orașului în care am simțit energia cu care diversele persoane și crew-uri au spus povești pe pereții lui de-a lungul aniilor schimbând de tot felul în care o să ne uităm pe străzi de acum încolo.
