Tot românul a auzit măcar o dată de Arena dnb sau de cât de tare își rupe lumea capul pe acolo, dar nu mulți știu de ce comunitatea de Drum and Bass e așa de strânsă și dedicată la noi în țară.
Primele evenimente la care se punea jungle sau dnb s-au întâmplat mult înainte de internet, iar deși poveștile lor sunt răspândite prin tot felul de interviuri, cultura pe care au creat-o trăiește prin party-uri până în ziua de azi.
La începutul anilor ‘90, după zeci de ani în care comunismul a controlat tot importul de muzică, s-au deschis porțile să intre în România viniluri cu muzică electronică pe care până atunci o mai auzeai doar pe la câte o petrecere privată undeva departe de urechile securiștilor.
Studio Martin a fost primul club cu adevărat underground, un fost cinema revopsit și reîmpachetat într-un club care era ca un fel de Mecca a muzicii electronice din vremea aia.
DJ din toată țara veneau aici să își dea licența în de-ale mixatului pe viniluri în fiecare săptămână de Marți până Duminică și DJ Vasile, unul dintre pionierii genului la noi, punea deja din ‘93 dnb autentic pe care să se rupă oamenii.
Clubul trebuia să fie pentru toată lumea, așa că dnb-ul se auzea doar pe la finalul nopților când băieții cu șampania pe masă se cărau și rămâneau doar tinerii cu ureche curioasă și poftă de BPM mare.
Atmosfera, dansul și transpirația începeau aici să hipnotizeze un popor care fusese constrâns generații întregi, iar stilul de dnb si jungle s-a răspândit prin alte cluburi și pe la alți DJ care rămâneau proști după un after la 10 dimineața de la Martin.
Tot în ‘93 apărea pentru prima oară la Club A și formația Șuie Paparude cu break-uri — secvențe repetate de instrumente — inovative pe piese care au inspirat tot genul ăsta muzical de la noi din țară.
Tuturor le dădea dădea cu o virgulă foarte plăcută ce auzeau la evenimentele lor, dar ca să existe sunetele acelea deosebite, își mutau tot studioul cu o dacie papuc pe fiecare scenă pe care cântau.
În același timp la Web Club, care era în parterul unei case de la 1 Mai, petrecerile de dnb între pereți cu covoare din Grecia pe ei au devenit un hotspot unde dădeai garantat de cineva cunoscut dacă erai mai pasionat de cultura alternativă, iar flyerele de la party-uri erau de colecție și lumea le călca cu fierul acasă după ce li se mototoleau în buzunar de la dansat.
În alt colț al țării, la Timișoara în ‘95, cu artiștii bucureșteni de mai sus ca reper, Ufo (Florin Unguraș) urma să finiseze bazele valului de dnb și jungle din țară cu AnonimTM.
A început prin a mai strecura pe la Radio Vest — cel mai popular post de radio din Vestul țării de atunci — niște dnb printre rock-ul care domina o mare parte din airtime.
La scurt timp după, Ufo a început să organizeze rave-uri cu ceilalți pasionați din oraș care în timp au rămas nume legendară prin impactul pe care l-au avut în muzica electronică, printre care Dudu, Reloop și Future Groove, în hale și depozite sub numele de event “Warehouse” — să vezi surpriză.
În frig, pe un soundsystem încropit, cele 400-500 de oameni care au venit și-au scos din ei toți dracii comuniști pe ritmuri de dnb ca la orice rave autentic din anii ‘90.
Când zic că și-au scos dracii vreau să zic de fapt că au rupt saci de gips, s-au urcat pe motostivuitoare și tot ce mai era pe-acolo, iar până la finalul serii s-a creat un vibe care a mai cerut două petreceri de-astea după.
De la al treilea eveniment Warehouse — unde au avut nevoie de securitate la intrare și înăutru ca să mai țină lumea sub control — și-au dat seama cât de puternic mișcă muzica pe care o puneau și în scurt timp conceptul lor s-a transformat în festivalul TMBase.
TMBase a ajuns la 6000-7000 de oameni la ultima ediție în 2010 și rămâne unul dintre cele mai influente festivaluri de muzică electronică de la noi, în special pentru dnb.
Odată cu apariția festivalului se forma și Crew-ul AnonimTM ca grupare în care dnb-ul românesc a prins o formă completă și a început să bubie.
Dacă în anii ‘90 oamenii de la party gustau pentru prima oară niște libertate și se mișcau timizi prin beciuri, case și hale îmbrăcate în locație de haoseală, astăzi treabă stă complet diferit.
La evenimentele mai mari gen festivaluri sau la arene în față o să vezi dependenții de bass care se apucă de gard și îl rup de la dat din cap și apoi până în spate unde lumea doar vibe-uiește poți să te pierzi într-o mare de oameni care dansează în stiluri grave încercând să țină pasul cu BPM-ul.
Ceva mai calm, dar tot la fel de antrenant găsești la seriile de petreceri dnb din cluburi. În București de exemplu lumea se rupe pe la party-urile „Quite Lucky” de la Guesthouse și „B:pressure” din Expirat.
Iar în restul țării, cele mai notabile sunt în Cluj, joia la „DNB Institute” de la /FORM Space și în Timișoara, unde dnb-ul e la el acasă, la petrecerilor celor de la Freenetik Party în Escape Underground Hub.
Dacă n-ai chef sau răbdare să ajungi la party, artiști ca Brusten, XHL, Sub:liminal sau DWLS au mix-uri și melodii care sună foarte frumos în căști, dar trebuie obligatoriu să îi auzi live și să te lași mișcat de muzica lor ca să înțelegi cu ce se mănâncă.
Cel puțin ăsta e sfatul pe care l-am primit de la Ellen, care se ocupă de drumandbass.ro. Ea ne-a ajutat cu o parte mare din research-ul pentru acest articol și chiar ne-a dat și o carte pe care o recomandăm mai departe pentru curioși: Enciclopedia Muzicii Electronice Românești.
Dacă n-ai fost vreodată la un party de dnb dar vrei să intri în comunitate și să ajungi să te știi din priviri cu toți cei care plutesc pe valul ăsta în fața DJ-ului, aruncă un ochi pe site-ul lor ca să vezi ce petreceri urmează pe lângă tine.
